Vă întîmpinăm cu un salut fierbinte și vă zicem “Bun venit” pe meleagurile moldave și pe plaiurile rezinene, pe malul “Batrînului” Nistru, unde își leagănă ușor picioarele în răcoarea și licioarea apei o așezare veche (după cum afirmă descoperirile arhiologice), apărută încă din cele mai vechi timpuri în epoca neoliticului (mil. VII-V î.e.n), orășelul cu fantasticul și nedescifrabilul nume – REZINA.

Prima atestare a localității Rezina, ca sat boieresc o găsim, înca, într-un document din 5 februarie 1495, unde Ștefan cel Mare întărește lui Toader, pirasul (scribul), satul Rezina.

Îndelitnicirile populației erau legate de creșterea animalelor și pămînturilor mănoase. Locuitorii se ocupau cu pomicultura și grădinăritul. Se cultiva și tutunul, dar cel mai mult – grîul. Pe lîngă vitărit, oierit o îndelitnicire nu mai puțin importantă era apicultura.

Paralel cu dezvoltarea agriculturii creșterea și ponderea industriei de prelucrare cu subdiviziunile ei: morărit, prelucrarea pieilor, materiale de construcție, etc.

În teritoriul raionului sînt aplasate monumentele istorice de importanță majoră, care atrage atenția și impresionează persoanele străine, care ne vizitează, cum ar fi: Memorialul “Nemurire” din s. Cinșeuți, Mănăstirea din piatră unicală din s. Țîpova, Complexul Monastic din s. Saharna, “Hanul lui Hanganul” din s. Lalova.

Astfel cu oamenii harnici și ospitalieri, alături de frumusețea care ne înconjoară bogați în materie primă și în producție pur ecologică, sperăm să atragem privirile și atenția investitorilor atît în țară, cît și în afara ei, pentru a face din plaiul rezinean o poveste contemporană.